Acasă / Capitolul III / Accès aux services essentiels

Principiul 20

Acces la servicii esențiale

Asigurarea faptului că educația, formarea și învățarea pe tot parcursul vieții de calitate și incluzivă sunt un drept și o egalitate accesibilă pentru toți cursanții și lucrătorii  este crucial. 52 de milioane de adulți în Europa sunt slab calificați și mai multe țări, o treime dintre lucrători au un nivel foarte scăzut de alfabetizare și abilități de calcul. Prin urmare, calificarea și recalificarea adulților din Europa este o responsabilitate socială, iar șomerii și lucrătorii au nevoie de sprijin eficient pe piața muncii  pentru tranziții tehnologice și ecologice mai corecte.

Proiecte comune conduse de partenerii sociali ai UE și a Declarație comună să demonstreze că accesibilitatea la formarea angajaților variază masiv pe piața unică în funcție de statutul contractual, genul și mediul socio-economic al lucrătorilor, iar drepturile de formare diferă în funcție de dimensiunile diferite ale companiilor, industriilor și serviciilor, ale companiilor publice și private, și zonele geografice din Europa.  Adoptarea acestui principiu ar trebui, de asemenea, să analizeze eliminarea discriminării pe baza statutului de angajare și să ia în considerare efectul pe care îl are asupra combaterii inegalităților și a promovării incluziunii femeilor pe piața muncii.

Este esențial să se sprijine punerea în aplicare a primului principiu al Pilonului cu investiții publice durabile în educație și formare, îmbunătățește prin procesul semestrului european și ținte clare în cadrul tabloului de bord social,  și de către companiile care își asumă responsabilitatea financiară pentru formarea lucrătorilor,  Legătura dintre FSE + și implementarea EPSR este clară. Cu toate acestea, angajamentul financiar în sine nu este suficient. În negocierile pentru următorul CFM (2021-2027) există o propunere care ar putea duce la o reducere dublă a cheltuielilor din partea Fondului social european + (FSE +), ca urmare a eliminării ponderii minime existente de 23.1% din finanțarea politicii de coeziune aceasta trebuie cheltuită de statele membre în proiectele FSE +. FSE + ar trebui utilizat într-un mod în care toți lucrătorii, la toate nivelurile de calificare, să poată beneficia de o formare de înaltă calitate, incluzivă a angajaților și de un concediu educațional plătit care să ducă la calificări.

Fiecare stat membru al UE ar trebui să garanteze accesul și dreptul la dispoziții de educație și formare pentru toți cursanții de vârstă și țările în care acest drept nu este acordat ar trebui să întreprindă acțiuni în cadrul unui dialog social eficient cu partenerii sociali pentru a pune în aplicare primul principiu. Acțiunile statelor membre ar trebui să vizeze îmbunătățirea capacității lucrătorilor de a accesa o formare de calitate și incluzivă referitoare la abilitățile profesionale și de bază și competențele cheie, inclusiv abilitățile digitale, de-a lungul vieții lor profesionale. Cele mai bune practici arată valoarea adăugată a sindicatelor în conceperea unei abordări bazate pe drepturi în ceea ce privește formarea și formarea profesională a lucrătorilor, indiferent de statutul de angajare și având în vedere perspectivele de gen.

O inițiativă la nivelul UE de a crea „conturi individuale de învățare” pentru persoanele în vârstă de muncă poate fi unul dintre instrumentele care pot ajuta la garantarea acestor drepturi și poate oferi o soluție bună la portabilitatea drepturilor de formare. Cu toate acestea, întrucât subiectul afectează condițiile de muncă și negocierile colective în multe state membre, Comisia Europeană nu ar trebui să continue elaborarea unei propuneri fără a fi implicat partenerii sociali în proces. Orice inițiativă ar trebui să combine accesul individual la formare cu drepturile colective pentru a se asigura că conturile individuale de formare intră sub responsabilitatea comună a angajatorilor și a autorităților, în conformitate cu practicile naționale. O inițiativă la nivelul UE ar trebui să stabilească standarde minime, respectând pe deplin sistemele naționale de formare și rolul partenerilor sociali și trebuie să respecte pe deplin acordurile colective existente și practicile naționale din sector. Protecția socială poate interveni pentru a stabili finanțarea pentru principiul 1, dar ar trebui să meargă mână în mână cu o mai mare protecție la locul de muncă, inclusiv o protecție mai mare împotriva concedierii (colective). În caz contrar, angajatorii ar fi motivați să opteze pentru concedieri în loc să investească în propria forță de muncă pentru a trece împreună prin tranziție.

Acțiuni care vizează fixarea unui soclu minim de drepturi au nivel european

  1. Etudier la viabilité des instruments juridiques de l'UE relatifs aux services publics sur base de article 14 du Traité pour développer un cadre réglementaire pour les prestataires de services publics.

  2. Intégrer le Principe 19 dans les directives européennes sur l'accès et les conditions de travail de ressortissants de pays tiers pour raisons d'emploi.

Actions visant à établir une convergence ascendante des conditions de vie et de travail

  1. Vezi și planul de acțiune anti-pauvreté. Il peut inclure des objectifs d'investissements publics dans le logement social.

  2. Développer des critères de référence pour les dépenses publiques dans le cadre du pacte de stabilité et de croissance pour garantir le financierement necesar pentru serviciile publice universale, abordabile și de înaltă calitate (par ex. Par le biais de la «règle d'or» ).

  3. L'accès à un logement décent trebuie să fie garantat.

  4. Sprijinirea inițiativelor pentru integrarea elementelor de servicii publice și a drepturilor fundamentale în inițiativele sectoriale europene pertinente.